Universul nu ar avea sens fără matematică. „Este mai puternică decât orice alt limbaj uman”

În urmă cu aproape 400 de ani, Galileo scria că „ filosofia este scrisă în această mare carte, Universul, dar cartea este scrisă în limbajul matematicii.” 

Nu știm cine a început primul să aplice matematica la studiul științific, dar este plauzibil că au fost babilonienii, care au folosit-o pentru a descoperi modelul care stă la baza eclipselor, în urmă cu aproape 3.000 de ani. Dar a fost nevoie de 2.500 de ani și de inventarea calculului și a fizicii newtoniene pentru a explica tiparele.

• Astronomii au confirmat cel mai rapid vânt măsurat vreodată pe o planetă! „N-am mai văzut așa…
• Secretul pentru o genuflexiune corectă. O mișcare simplă, cheia sănătății pe termen lung

De atunci, probabil că fiecare descoperire științifică majoră a folosit matematica într-o formă sau alta, pur și simplu pentru că este mult mai puternică decât orice alt limbaj uman.

Așadar, ne-am putea imagina un univers în care matematica nu funcționează?

Limbajul matematicii

Babilonienii au folosit teorema lui Pitagora cu 1.000 de ani înainte ca aceasta să fie „inventată” în Grecia antică

În orice știință, și în special în fizică, trebuie să descriem concepte care nu se potrivesc bine cu niciun limbaj uman.

Astfel, matematica nu este doar un limbaj de descriere a lumii exterioare, ci, în multe privințe, singurul. Dar doar pentru că ceva poate fi descris matematic nu înseamnă că poate fi prezis.

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri din ultimii 50 de ani a fost descoperirea „sistemelor haotice”. Acestea pot fi sisteme matematice aparent simple care nu pot fi rezolvate cu precizie.

Se pare că multe sisteme sunt haotice în acest sens. Urmele uraganelor din Caraibe sunt, în aparență, similare cu urmele eclipselor, dar nu le putem prezice cu exactitate, cu toată puterea computerelor moderne.

Fiecare descoperire științifică majoră a apelat la matematică

Cu toate acestea, înțelegem de ce. Ecuațiile care descriu vremea sunt în mod intrinsec haotice, astfel încât putem face previziuni precise pe termen scurt (aproximativ 24 de ore), dar acestea devin din ce în ce mai puțin fiabile pe parcursul zilelor.

În mod similar, mecanica cuantică oferă o teorie în care știm cu exactitate ce predicții nu pot fi făcute cu precizie. Se pot calcula foarte precis proprietățile unui electron, dar nu putem prezice ce va face un electron individual, potrivit LiveScience.

Uraganele sunt, în mod evident, evenimente intermitente și nu putem prezice în avans când se va produce unul. Dar simplul fapt că nu putem prezice cu exactitate un eveniment nu înseamnă că nu îl putem descrie atunci când se întâmplă.

Cum ar arăta Universul fără matematică?

Putem chiar să ne ocupăm de evenimente unice: este general acceptat faptul că Universul a fost creat prin Big Bang și că avem o teorie remarcabil de precisă în acest sens.

O serie întreagă de fenomene sociale, de la piața bursieră la revoluții, nu dispun de o bună matematică predictivă, dar putem descrie ceea ce s-a întâmplat și, într-o anumită măsură, putem construi sisteme model.

Un univers care nu ar putea fi descris matematic, probabil ar fi fundamental irațional, astfel că nu ne putem imagina un univers care să nu conțină matematică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O descoperire matematică ar putea dezvălui secretele Universului

Peștii, mai buni decât oamenii la matematică? Un studiu arată că aceștia pot calcula

Au inventat oamenii matematica sau este parte fundamentală a existenței?

Un cip pe bază de ADN poate fi programat pentru a rezolva probleme complexe de matematică